Moral sau material?

#Altăîntrebare



200.000.

200.000 de oameni își strigă nemulțumirile. În București, Timișoara, Cluj, Craiova, Alexandria, Diaspora, nici nu mai contează unde. 

200.000 de oameni au ales să își petreacă în stradă ultimele 3 nopți. O parte, chiar și zilele.

200.000 de oameni nu sunt de acord cu modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală prin OUG 13/2017. Poate par puțini, însă este cel mai mare protest de după Revoluție.

200.000 de oameni, dintre care, poate, și-au exercitat dreptul la vot numai jumătate. Sau au #îndrăznitsăcreadă în promisiuni electorale care ambalau interese proprii. Un bun articol pentru acest argument a fost scris de Octavian Palade, aici.

Și nu s-a încheiat. Pare a fi abia începutul. 

Li s-au alăturat cântăreți, persoane publice, branduri, universități, televiziuni internaționale, chiar și Casa RegalăRestaurantele și firmele care au sediul în zona Piața Victoriei le-au oferit ceai, pizza, supe calde, biscuiți și materiale pentru pancarte. O grădiniță s-a oferit să aibă grijă de copiii celor care merg la protest. 2 hosteluri oferă 120 de camere pentru românii care vin din provincie. O companie de ride sharing a scos tariful dinamic, iar Vodafone România și Telekom România s-au alăturat demersului Orange de a rezolva problema semnalului din piață. Patru Mâni a venit inclusiv cu o soluție pentru problema penitenciarelor. 

Este evidentă cauza comună. Furia nu este asupra Guvernului, ci asupra ordonanței. S-au făcut petiții și demersuri pentru a diminua mesajele transmise de posturile de televiziune puternic politizate. Mai exact, s-a făcut un apel la brandurile care cumpără spațiu publicitar acolo, să regândească contractele pe care le-au încheiat.

În România se scrie istorie.

IqAds au pus zilele trecute întrebări foarte importante, având în vedere ce se întâmplă în România:

Care este linia de jos a conținutului editorial cu care brandurile acceptă să se asocieze în lipsa unui filtru eficient care să scoată din problemă abaterile jurnalistice grave precum dezinformarea?

Cât de conștiente sunt brandurile/companiile de contextul social în care își duc activitatea? Care sunt principiile după care se ghidează? Rămân acestea pur economice în contextul în care există outlet-uri media care deformează realitatea după bunul plac? Sau merg dincolo de asta?

Iar brandurile au reacționat. Unele și-au retras publicitatea sau au mutat-o în alt interval orar, altele au ales să se alăture protestului și să sprijine oamenii din stradă, iar o altă categorie a preferat să se păstreze deoparte de orice legătură politică. 

Adevărul este că nu există un răspuns general valabil, o rețetă care să garanteze că brandurile/companiile nu vor fi afectate de asocierea cu anumite medii de informare sau părtinitoare unui partid. În acest caz nu este vorba despre motive politice, ci de etica conținutului editorial la care suntem expuși. Acesta poate interfera cu valorile companiei/brandului. Sau nu. Dar s-a creat un precedent, așa că voi lăsa link-ul aici.   

 => Șeful Uber se retrage din echipa lui Trump, după ce 200.000 de americani și-au șters conturile

Există însă o linie foarte fină între a susține demersul cetățenilor și a vedea în acesta o oportunitate de marketing. Au apărut în cursul celor 3 zile mai multe campanii ce asociază companiile cu acest manifest, într-un context mai mult sau mai puțin corelat cu faptul în desfășurare.

Dragi branduri, vă rugăm să nu întoarceți în favoarea voastră acestă situație și dacă decideți să vă alăturați, să o faceți într-un mod în care să puteți vorbi mai apoi despre aceste zile ca despre o campanie de CSR în care ați fost sprijiniți de sute de mii de oameni. Din București, Timișoara, Cluj, Craiova, Alexandria, Diaspora, nici nu mai contează de unde.


de Andreea Liliana Lepădatu

The PR Journal

Str. Hatmanul Arbore, nr. 15-19, sector 1, București
T: +40 21 230 07 24
F: + 40 21 230 0725
E: pr@theprjournal.com